Ploaia de cuvinte - Acest site foloseste cookies. Navigand in continuare va exprimati acordul asupr

Ploaia de cuvinte - Acest site foloseste cookies. Navigand in continuare va exprimati acordul asupr

sâmbătă, 29 august 2015

Abatia Klosterneuburg – Austria

Niederosterreich sau Austria de jos, unul dintre statele federale ale tarii care are capitala la Sankt Polten, se invecineaza cu Austria Superioara, Stiria si Burgenland. De aici, de langa Viena, incepe Austrain Romantic Road intinzandu-se de-a lungul Dunarii prin valea Wachau pana la Melk si dincolo de ea, la Salzburg. De langa capitala Austriei incepe o zona superba, daruita de catre divinitate cu peisaje superbe in care oamenii au construit de-a lungul secolelor castele, fortarete, abatii, biserici si orase unul mai frumos ca altul. Multe dintre parcurile nationale si obiectivele turistice sunt inscrise in patrimoniul UNESCO: linia ferata din Simmering, spatiul cultural si arhitectural din renumita vale Wachau, lacurile din Austria de jos si superbele orase medievale precum Krems an der Donau, Abatiile Melk si Klosterneuburg. Cine are timp trebuie sa viziteze parcurile nationale Donau- Auen si Thayatal, castelele Schallaburg, Morwald, Schoenbuehel, Arstetten si Rosenburg, orasele medievale, manastirile si abatiile din vale si sa-si planifice vacantele in functie de festivalurile: Ziua Caisei si Festivalul gastronomic din Wachau, Zilele trandafirilor din Baden, Festivalul dovlecilor din Retz sau Raiul in flacari.
Cel de-al doilea obiectiv pe care ne propusesem sa il vedem se afla la nord de Viena, la doar 14 km, pe malul Dunarii: abatia Klosterneuburg din localitatea cu acelasi nume unde odinioara isi aveat sediul dinastiei Babenberg. Oraselul cochet si curat, fost cartier al capitalei austriece, s-a dezvoltat in jurul manastirii augustinilor in urma cu 900 de ani. El reprezinta poarta de intrare pe celebrul traseu romantic in stil austriac.
Localitatea a devenit un punct important pe harta in anul 1113 cand Graful Leopold al III-lea, insurat cu fiica lui Henric al IV-lea, Agnes, si-a construit aici castelul si ulterior biserica Stift Klosterneuberg ca semn de ispasire pentru un act de tradare impotriva lui Heinrich al V-lea. 
Interiorul bisericii a fost proiectat de catre Joseph Fischer von Erlach si Felice Donato d’Allio. 

Cladirile au fost ridicate in deplin acord cu statutul social si dimensiunea averii. De aceea el a decis un an mai tarziu sa fie ridicata abatia si internatul calugarilor Augustin. 
Tot aici Leopold al VI-lea al Austriei si-a stabilit resedinta oficiala. Orasul Klosterneuburg  s-a separat de catre fratele sau geaman, Korneuburg in momentul in care Dunarea si-a schimbat cursul, fiecare evoluand in mod independent. 
Abatia domina orasul si este inca cel mai important edificiu turistic. Parcul imens strange laolalta cladiri impresionante care adapostesc piese valoroase precum Altarul Verdun din incinta manastirii, realizat in 1181 din 51 de placi emailate de catre Nicolas of Verdun, fiind considerata una dintre cele mai renumite opere din Evul Mediu, apartamentul imperial al lui Carol al IV-lea, aurarul si colectiile de arta. 
Abatia a prosperat datorita transporturilor de marfuri de pe Dunare, asumandu-si la pachet si primejdioasa expunere la atacurile inamice. 
A rezistat asediilor turcesti, apoi ocupatiei franceze cand insusi Napoleon a locuit in 1805 o perioada in aceasta abatie. 
Muzeul ocroteste o impresionanta colectie de arta: pictura si sculptura gotica si baroca (statuia lui Mercur, semnata de catre Raphael Donner), ilustratii din sec 19 si 20, creatii handmade care dateaza incepand din perioada medievala, arborele genealogic al familiei Babenberg, lucrari semnate de catre Egon Schiele si Rueland Frueauf jr. 
Cine doreste sa viziteze muzeul, abatia si biserica trebuie sa se incadreze intre  orele 10.00 si 17.00 in afara zilei de luni cand este inchis si sa plateasca 10 euro/persoana. 
In sanatoriul Kierling din Klosterneuburg a incetat din viata in anul 1924 Franz Kafka, loc in care astazi functioneaza un mic muzeu. 
De-a lungul Dunarii peisajele vaii Wachau abia incepeau sa se arate, dezvaluind frumuseti nebanuite precum localitatile Spitz, Krems, Durnstein, celebrele abatii precum Melk si Kremsmunster, minunate castele si renumite podgorii de vin. Celebrul Romantic Road austriac leaga intr-un traseu de exceptie orase mari si mici de-a lungul a 380 de km, de la Salzburg pana la Viena, traversand Austria de Sus, Austria de Jos si Stiria. Aflati la inceput de drum, nu ne puteam imagina cate locuri minunate urma sa mai descoperim de vreme ce noi ne planificasem doua concedii intr-unul singur. Data viitoare trecem rapid prin Tulln an der Doanu si Spitz ca sa facem popas la superbele castele de langa Melk. Despre abatia Melk si orasele medievale Krems si Durnstein am vorbit deja in materiale mai vechi.

Castelul Kreuzenstein - Austria

Concediul din aceasta vara a inceput intr-o zi ploioasa de august, prima dupa o lunga perioada caniculara. Cateva saptamani am oscilat intre sa anulam sau sa nu anulam rezervarile facute inca din ianuarie, asa cum ii sta bine unui turist pasionat. Am ajuns in Viena relativ repede, dupa nici 6 ore din momentul in care parasisem Timisoara. Norii inca acopereau cerul si stateau pe ganduri daca sa cearna ploaia sau sa o tina inca in matca. 
GPS-ul s-a fastacit si el in increngatura de autostrazi care se intretaiau intr-o dantelarie ciudata si menita sa iti puna rabdarea la incercare. Am gasit intr-un final iesirea catre Leobendorf, localitate situata la 28 de km de capitala Austriei, loc in care se afla un superb castel medieval in stil gotic, Kreuzenstein, amplasat pe dealul acoperit cu padure, pe drumul ce duce spre Stockerau. La poale se afla o parcare generoasa, ocupata la pranz in mare parte de masini austriece si cateva germane. De cum cobori din masina, signalistica, amplasata strategic la intrarea in parcare, iti indica drumul pe care trebuie sa urci pana la castelul amplasat intr-un peisaj idilic cu vedere spre satul Leobendorf.
In Evul Mediu exista aici un puternic sistem strategic de aparare, care i-a oferit acestui amplasament sansa sa joace un rol important in istoria tarii. Originea castelului dateaza din sec 12, ridicat initial de catre contii de Formbach, astazi consemnati de istorie drept contii Vornbach de Bavaria. Prin casatorie, Dietrich de Grizanestaine, ginerele lui Engelbrecht de Wasserburg, a devenit Lord de Krezenstein, ai carui descendenti aveau sa mosteneasca acest edificiu istoric vreme de sute de ani.
Prin alte aliantele pecetluite prin casatoriile membrilor familiilor nobiliare, castelul a trecut in sec 13 in posesia Habsburgilor pentru o perioada de 250 de ani.  In sec 17, castelul devenise una dintre cele mai puternice cetati de la portile Vienei, rezistand pana in perioada Razboiului de 30 de ani cand colonelul Luckas Spicker, guvernator imperial de Kreuzenstein si Korneuburg, a predat castelul feldmaresalului suedez care asediase cetatea. 
Dar suedezii l-au abandonat dupa ce l-au ruinat in timpul retragerii. Reconstructia lui a inceput prin 1873, in perioada in care a apartinut lorzilor Wilczek,  si a durat 59 de ani. In 1702, Field Marshall Heinrich Wilhelm von Wilczek s-a casatorit cu ultima descendenta a casei nobiliare Saint-Hilaire. 
Deja era o traditie ca averile familiei sa fie pastrate in cetate. Lorzii castelului au facut parte din aparatul de guvernamant care administra intinderile campiei Tulln si ale bazinului Koreuburg si detineau averi considerabile. 
In sec 19, mai exact 170 de ani mai tarziu, contele Johann Nepomuk Wilczek, un mecena al artei austriece, renumit om de cultura si patron de organizatii non-profit si stiintifice, a demarat reconstructia in forma stiuta astazi, transformandu-l intr-un muzeu extraordinar. 

Interioarele au fost decorate cu mobilier medieval si artefacte istorice, una dintre catapultele medievale fiind pastrata in curtea din incinta castelului. Interiorul gazduieste vasta colectie de arta si mestesuguri din goticul tarziu care au apartinut contelui.
La inaugurare au participat nobili si personalitati de seama, printre ei numarandu-se inclusiv  Kaiser Wilhelm al II-lea. Johann Nepomuk Wilczek a fost unul dintre cei mai bogati antreprenori din monarhia habsburgica si a finantat lucrarile din banii proveniti din exploatarile miniere de carbune din Silenzia. A ocupat functia de Chamberlain la curtea vieneza si a fost un filantrop generos, promovand arta, cultura si stiinta. De numele lui sunt legate serviciul de ambulanta vienez, renovarea Ring Theatre ars din temelii, a fost fondatorul Viena Rudolfinerhaus si finantatorul expeditiei arctice din anul 1872, doua dintre insulele descoperite in cursul expeditiei la Oceantul Arctic purtandu-i numele. A fost onorat cu multe premii printre care cu Ordinul lanii de aur de catre Imparatul Franz Joseph si declarat cetatean de onoare al orasului Viena. A murit in 1922 si a fost inmormantat in cripta castelului Kreuzenstein. Astazi, castelul este deseori inchiriat de catre studiourile de film din lumea intreaga, una dintre ecranizari fiind cea dupa un roman apartinand lui Ken Follet. 
Langa castel se afla un centru de dresaj de vulturi si soimi, o taverna cu mancare buna si bauturi pe masura. Pentru curiosi, programul este de a 10.00 la 16.00 (din ora in ora se organizeaza tururi insotite de ghid in limba germana), iar intrarea costa 10 euro/persoana. Tineti aproape, calatoria merge mai departe pe Austrian Romantic Road pana in Salzkammergut si inapoi.