Ploaia de cuvinte - Acest site foloseste cookies. Navigand in continuare va exprimati acordul asupr

Ploaia de cuvinte - Acest site foloseste cookies. Navigand in continuare va exprimati acordul asupr

miercuri, 7 august 2013

Richard Wagner si ale sale controversate menage-a-trois


Ati citit cartea "Hans von Bulow. A life and Times"scrisa de Alan Walker? Daca nu ati citit-o, eu v-o recomand. Cartea aduce in prim plan iubirile si patimile celui mai renumit triunghi amoros din toate timpurile, care i-a avut protagonisti pe Richard Wagner si cuplul Cosima si Hans von Bulow.
Cartea a fost publicata de catre Oxford University Press in anul 2010, vanduta la pretul de 39.95$ si prezinta societatea mondena a secolului 19, mai exact acea parte a societatii care iubea si traia pentru si prin muzica. Hans von Bulow a fost un renumit dirijor, pianist si compozitor al vremii pe care posteritatea l-a retinut drept dirijorul operelor lui Wahner, desi el a excelat in cele ale lui Brahms.

In tinerete, acesta a fost fascinat de catre Franz Liszt, cel care l-a convins de altfel pe tatal lui sa il lase sa urmeze o cariera muzicala, renuntand la studiile juridice.Tanarul Hans s-a lansat ca un virtuos pianist si un dirijor de cariera care ajunsese sa sustina 5-6 concerte pe saptamana. Intreaga sa cariera a insumat 3000 de concerte sustinute in Europa, Marea Britanie si America. El a militat pentru promovarea compozitorilor avangardisti: Berlioz, Liszt, Brahms, Wagner si Schumann. N-as vrea sa ramaneti cu impresia ca era un tip anost si plictisitor, ba din contra, as putea spune ca avea un simt fin al ironiei. Iata o scena care mie mi-a placut si am retinut-o. Aflat la Londra pentru a sustine un concert, Bülow s-a intors la hotelul unde avea rezervata o camera dupa  lasarea întunericului. „In timp ce urca scara slab luminata, el s-a ciocnit cu un străin care cobora grabit scarile in sens opus.  "Magarule!", a exclamat barbatul furios. Bülow si-a scost palaria politicos si i-a raspuns, "Hans von Bülow".”

Altii au ales sa si-l  aminteasca drept „sotul incornorat” de catre amantul sotiei sale, nimeni altul decat compozitorul Richard Wagner. Hans si-a cunoscut viitoarea nevasta, pe Cosima, fiica lui Franz Liszt, pe cand aceasta avea doar 17 ani. Autorul face referire la un soi de scrisoare prenuptiala pe care Hans i-a scris-o viitorului socru, lui Franz Liszt, care era total impotriva acestei relatii, in care petitorul ii promitea:“N-as ezita sa imi sacrific fericirea mea pentru ea, si sa ii redau libertatea daca ar considera ca a gresit maritandu-se cu mine”.
Cosima s-a casatorit cu Hans si au avut o casnicie normala pentru acele timpuri. Prin mariaj, ea a devenit contesa Marie d’Agoult si i-a daruit  barbatului ei doua fete: Daniela si Blandine. Cu toate astea, in cativa ani, Hans a realizat ca nu avea „talent de sot”. Cosima mostenise caracterul puternic al tatalui ei, pe cand sensibilitatea lui Hans, pudrata cu o nervozitate nestapanita si capricioasa il transformase intr-o victima sigura. In timp ce tensiunile acasa se inteteau, Cosima se indragostea tot mai tare de Wagner, pana cand i-a nascut acestuia o fata. Hans s-a incapatanat sa se amageasca, negand adulterul sotiei pana cand adevarul a fost atat de evident, incat a acceptat separarea in 1869. Tanarul cuplu  facuse o greseala imensa atunci cand a decis sa il viziteze pe Wagner in drumul lor spre destinatia unde aveau sa isi petreaca luna de miere. Pentru ca a facilitat intalnirea celor doi protagonisti viitori amanti. Cosima von Bülow l-a cunoscut pe Wagner la inceputul casniciei ei. Fiecare dintre soti a facut pasiunea vietii lui pentru celebrul compozitor: unul din punct de vedere artistic, recunoscandu-i genialitatea si splendoarea imbinarii sunetelor in forme incredibile, iar cealalta, in maniera cea mai patimasa cu putinta.
Compozitorul venea deja cu o istorie la purtator, fiind casatorit cu Minna Planner, cantareata la Teatrul din Magdeburg. Ei doar se intorsesera din exilul din Elvetia si locuiau intr-una dintre casele lui Otto Wesendock, un renumit negustor de matasuri. Cei doi nu au avut un mariaj fericit, Minna neintelegandu-i nici aspiratiile, nici valoarea ca muzician. Oricat ar parea de curios, Wagner a fost un frivol in relatiile sale amoroase. Pentru ca n-a avut nici un moment de ezitare cand  si-a abandonat sotia, indragostindu-se iremediabil de scriitoarea  Mathilde Wesendonck.
Aceasta avea 29 de ani si era tanara, frumoasa, impetuoasa, inteligenta, talentata. Si ca povestea sa fie intr-adevar picanta, ea era nevasta negustorului care sponsoriza creatia lui Wagner si care ii oferise adapost intr-una din casele sale. Mathilde i-a fost muza cand a compus „Tristan si Isolda”. In ciuda faptului ca Otto era cel care ii finanta munca, Wagner nu a avut nici un pardon in a se angaja intr-o relatie amoroasa cu nevasta acestuia. Intr-o zi, insa, Minna a gasit unul dintre multele biletele ce luau drumul catre casa amantei, iar acest fapt a generat un mare scandal monden. Desi Wagner a implorat-o pe Mathilde  sa fuga impreuna, siguranta materiala a cantarit mai greu decat inima nebuna si navalnica a genialului compozitor. Pe atunci nimeni nu se gandea ca Wagner chiar aprecia relatia triunghiului amoros si probabil ca simtea o bucurie obscura in a-si imparti amantele cu sotii de drept. In aceeasi perioada, compozitorul doar divortase de Minna si  incepuse in paralel relatia si cu Cosima.
Sotii Wesendonck nu au venit la premiera  operei „Tristan si Isolda”,  ocolind astfel recunoasterea publica a acestui „menage a trois” si oprobiul fatis al aristocratiei. Insa Wagner era macinat de alte emotii si ganduri in seara premierei: chiar atunci, sotia dirijorului sau, Hans von Bulow, dadea nastere unei fetite al carei tata nu era altul decat el!  Cosima a fost femeia care avea sa se lipeasca de numele lui Wagner ca timbrul de plic.
Chiar daca acest aspect nu este mentionat in carte, eu cred ca trebuie amintit. Numele compozitorului mai era legat de un alt personaj care avea sa intre in istoria universala sub numele de „regele lebada”, nimeni altul decat Ludwig II al Bavariei care isi oferise protectia si favorurile. La 18 ani, Ludwig al II-lea devenea rege al Bavariei si, imediat ce a fost incoronat, regele l-a chemat pe Richard Wagner la el. Desi istoria consemneaza faptul ca Ludwig era sensibil la frumusetea masculina, motiv pentru care nici nu s-a casatorit vreodata, intre el si Wagner nu a fost vorba de o alt fel de relatie decat cea dintre un compozitor si sponsorul sau sau cel mult dintre doi prieteni legati de pasiunea pentru muzica. In plus, compozitorul avea deja 51 de ani cand regele a fost uns ca alesul lui Dumnezeu.
Wagner a avut o mare influenta asupra regelui, cel din urma devenind pasionat de legendele medievale care  faceau subiectul operelor sale. Si cum Wagner era prietenul regelui, relatia amoroasa dintre Wagner si Cosima a starnit violente proteste la curtea regala. Cei doi, renegati de nobilimea bavareza, au luat drumul exilului si s-au stabilit la Triebschen, in Elvetia. Pana sa obtina divortul de sotul ei in 1870, Cosima si Wagner au trait in exil, iar dupa casatoria lor, cei doi s-au mutat in Munchen, iar mai apoi in Bayreuth. Au avut impreuna doua fete: Isolde si Eva. Wagner a murit la 70 de ani, in 1883, in palatul venetian Vendradim. Autorul a dedicat aceasta carte de 510 pagini celei de-a doua sotii a lui Bulow, Marie Schanzer, actrita cu care acesta s-a casatorit in 1882, mai mult pentru a-l impiedica pe Wagner sa devina tatal vitreg al celor doua fiice ale sale. Ce ti-e si cu viata asta, uneori te obliga sa te imparti in doi, in trei...