Ploaia de cuvinte - Acest site foloseste cookies. Navigand in continuare va exprimati acordul asupr

Ploaia de cuvinte - Acest site foloseste cookies. Navigand in continuare va exprimati acordul asupr

luni, 22 aprilie 2013

Dracula - un brand de tara fara egal

Ma gandeam deunazi ca nici un brand romanesc nu este mai puternic reprezentat in afara granitelor tarii decat cel al lui Dracula. Si inca ma intreb cum a reusit o Romanie macinata astazi de coruptie sa fie reprezentata de catre cel mai justitiar domnitor? La fel cum ma intreb care brand este mai cunoscut astazi: cel al printului Valahiei sau al gimnastei Nadia Comaneci? Desi amandoua brandurile de tara au adus plus valoare Romaniei ca imagine in lumea intreaga, trebuie sa recunoastem ca mitul lui Dracula dainuie de mai bine 500 de ani si avea sa nasca o adevarata industrie atat la nivel de literatura SF, cat si la nivel de cinematografie.
Cel care a declansat aceasta nebunie vampiriceasca a fost un scriitor irlandez, Bram Stoker, cel care avea sa dea nastere mitului literar modern al vampirului, care a scris un roman gotic publicat in 1897 cu numele de “Dracula”. Acesta a plasat  o parte din actiunea romanului sau  in Trecatoarea Bargaului, situata la granita dintre Transilvania si Moldova.  Dupa cum singur avea sa recunoasca, acesta s-a inspirat din istoria domniei lui Vlad Tepes Dracul, consemnand ca “ a fost intr-adevar acel voievod Dracula care si-a dobandit numele impotrivindu-se turcilor peste marele fluviu chiar de la frontiera cu Turcia”  si i-a recunoscut meritele de vreme ce “de-a lungul secolelor s-a vorbit de el ca de cel mai iscusit , cel mai viclean, dar si cel mai viteaz dintre fiii tarii de dincolo de padure , spiritul lui ager si si vointa lui de fier au intrat cu el in mormant si lupta si acum”.  Tot el face legatura cu traditiile populare romanesti si da definitia vampirilor a caror existenta nu se sfarseste  o data cu moartea lor, ci  “ne-mortii sufera de blestemul nemuririi, trec dintr-o epoca in alta inmultindu-si victimele, sporind relele lumii…” . Irlandezul studiase acele gravuri sasesti din secolul 15 care se gaseau in colectiile Royal Library sau British Museum, la fel cum se presupune ca a studiat lucrarea “History of Moldavia and Wallachia” scrisa de Johann Christian Engel, in care autorul l-a descris pe Tepes drept un tiran sangeros. Romanul lui Stoker  a avut un succes atat de mare cum nici macar nu fusese in stare sa isi imagineze vreodata. Dar tocmai acest succes fulminant a dat aripi industiei cinematografice care a sesizat aviditatea publicului pentru acest gen de fictiune. Prima ecranizare a romanului s-a realizat in Germania anului 1922 si s-a numit “Nosferatu – Simfonia groazei”.  In  1938, s-a filmat horror-ul clasic “Dracula”, ca in  1958, romanul sa fie ecranizat a treia oara sub regia britanicului  Terence Fisher.
Dar cea mai fidela si cunoscuta  ecranizare ramane cea a lui Francis Ford Copola din anul 1992, avandu-i in rolurile principale pe Anthony Hopkins, Winnona Ryder, Keanu Reevs si Garry Olman in rolul contelui Dracula. Si, desi nici Stoker , nici Copola habar nu aveau unde se afla Romania pe harta, acestia au transformat un subiect intr-un succes fulminant la scara mondiala. Cronicile istorice mentioneaza 23884 de capete care ar fi fost trase in teapa de domnitorul valah pe malul sudic al Dunarii. Printul  era descendent al dinastiei Basarabilor care domnea in Valahia de generatii bune, acesta fiind unul dintre nepotii lui Mircea cel Batran. Bunicul lui a avut cativa fii nelegitimi printre care si pe tatal lui Vlad Tepes, Vlad Dracul, un domnitor la fel de crud si intransigent cum avea sa fie si fiul lui, Vlad Tepes. Numele Dracul i-a fost dat dupa ce acesta a fost numit cavaler in Ordinul Dragonului, care avea ca scop oprirea extinderii Imperiului Otoman. Drac inseamna in latina dragon, sarpe, drac, iar acest animal aparea, de fapt, pe sigla ordinului respectiv alaturi de o cruce, semnul crestinatatii.  In timpul domniei sale, Vlad Dracul a pus acest blazon pe steagurile tarii, l-a batut pe monede si l-a folosit ca sigiliu. Fiul sau s-a nascut in anul 1431 si numele sau real a fost Vladislau I Basarab – Luxemburg, dar noi il stim sub numele de Vlad Tepes. Initial acesta se semna cu numele de Dracula (fiul lui Dracul). Personajul Dracula apartine istoriei medievale, in care arderea pe rug si spanzuratoarea erau pedepse obisnuite care umpleau la refuz pietele publice,  si este un personaj baroc. Acesta era convins de faptul ca numai o domnie autoritara ar fi putut pune oranduiala in tara.  El a impus un regim draconic, bazat pe principii morale reale in care cinstea si harnicia erau apreciate, iar lenea, viclenia si hotia erau aspru pedepsite prin tragerea in teapa.  Inamicii sai erau nu numai hotii, ci si cersetorii, popii vicleni, saxonii  uzurpatori si tradatorii de neam si tara. Ulterior a primit porecla de Tepes, la foarte scurt timp dupa moartea sa, tocmai pentru ca trasul in teapa devenise forma prin care ii pedepsea pe turci, dar isi omora si inamicii. Moartea lui a ramas pana astazi un mister. Unii sustin ca ar fi fost omorat de turci, altii ca l-au asasinat boierii valahi. Corpul lui neinsufletit nu a fost gasit niciodata. Un lucru este cert: capul i-a fost taiat si dus la Constantinopol, ca toata lumea otomana sa stie ca timpul lui Tepes s-a incheiat. Trebuie spus ca aceasta pedeapsa nu a fost nascocita de Tepes , ci a fost preluata de la un alt domnitor roman renumit care era varul sau,  Stefan cel Mare, dar acesta nu a exersat-o intr-atat de des incat sa si-o lege de numele lui. Legendele spun ca domnitorului ii placeau aceste executii in masa si sa formeze adevarate paduri din tepii in care erau priponite capatanele otomane. Iar cand treaba era gata, ii placea sa se ospateze in vreme ce admira padurea ce capete trase in teapa. Unele  legende vorbesc de faptul ca Tepes ar fi plecat la lupta si si-ar fi lasat regina singura in castel. Turcii au atacat castelul, iar regina a ales sa se sinucida decat sa cada prizoniera. Cand Vlad s-a intors de la lupta, a gasit lesul sotiei sale intr-o balta de sange. In durerea sa nemarginita, a hulit numele lui Dumnezeu si si-a vandut sufletul Diavolului in schimbul nemuririi sale.
Dar alta avea sa fie regina inimii sale, frumoasa si neasemuita  Katharina. Aceasta era fiica unui tesator din Corona (Brasovul de azi). Ei au avut 5 copii impreuna. Desi a fost un iubaret si a avut multe mandre prin tara saseasca printre care Ursula  de la Sighisoara, Erika de la Bistrita,  Lize de la Sibiu, Katharina a fost singura femeie care a stapanit inima lui Tepes. Si geloziile sale erau bine cunoscute si temute de vreme ce starneau cele mai aprige manii si gelozii atunci cand aceasta ii era departe. Cand s-a indragostit de ea, Tepes avea 34 de ani, iar tanara sasoaica doar 17. Se zice ca in iarna anului 1465, niste tinere trageau prin nametii mari de zapada o sanie incarcata cu provizii pentru soldatii ce campau la Bastionul Tesatorilor, aflat in imediata vecinatate a casei voievodului. Aflat afara cu soldatii, Tepes s-ar fi grabit sa le ajute sa traga sania, desi galanteria nu-i statea in fire, motiv pentru care toti cei prezenti au inteles ca lui Tepes ii picase draga fata cu cosite blonde si ochi albasti. Frumusetea Kahtarinei Siegel ii inrobise inima. 
Dragostea printului de atunci, guvernator militar si Duce al Almasului si Fagarasului, a starnit multa manie in randul tinerilor pretendenti la mana fetei. Aceasta fusese educata la Manastirea Franciscanelor din Mahlersdorf, dupa ce un foc napraznic mistuise toata avutia familiei ei. Tepes i-a comandat rochii de la Venetia si Flandra si a umplut-o cu daruri alese. O legenda veche spune ca Tepes, suparat pe sasii care marisera taxele a distrus toate recoltele din Tara Barsei, a prins negustorii si targovetii si a dat porunca sa fie  trasi in teapa. A doua zi dimineata, in timp ce lua micul dejun printre tepele in care se odihneau capetele unora dintre cei arestati, un zvon i-a ajuns la urechi ca nevestele furioase ale celor arestati ar fi dat navala peste Katherina,  ar fi batut-o si i-ar fi taiat cositele. Suparat, domnitorul i-a eliberat pe cei ramasi cu capul pe umar si-ar fi recuperat una dintre cositele iubitei sale pe care a pastrat-o ascunsa printre hainele sale. Tepes era atunci casatorit cu nepoata reginei Poloniei, Anastasia Holszanska, iar Papa Pius al II-lea nu acceptase cererea lui de divort, ca sa se poata recasatori cu iubirea vietii lui. Cativa ani mai tarziu, Anastasia s-a sinucis in vreme ce turcii asediau cetatea in care aceasta se afla. Atunci Tepes a ratat casatoria cu Katharina, desi ei aveau deja 3 copii impreuna si mai aveau sa vina inca alti doi. Prins de Matei Corvinul, acesta i-a promis libertatea in schimbul casatoriei lui Tepes  cu matusa acestuia, Elisabeta Corvin de Hunyadi. Katharina  i-a ramas alaturi chiar si dupa ce Tepes a fost inlaturat de la tron. Dupa asasinarea lui, Katharina s-a reintors la manastire. Daca este sa ne reintoarcem la firul epic al subiectului si la legendele care il au ca personaj pe Vlad Tepes, o alta legenda spune ca vremurile erau atat de crunte incat se inradacinase obiceiul ca invingatorii sa bea sangele celor invinsi. Poate multi dintre voi se intreaba ce-a avut Tepes cu Transilvania de vreme ce resedintele  lui au fost stabilite la Targoviste si la Bucuresti. Vlad Tepes a fost un domnitor care si-a purtat bataliile si si-a castigat victoriile si prestigiul in Transilvania. Expeditiile si bataliile sale au avut loc in jurul oraselor Sibiu, Bistrita, Medias si Sighisoara. In luptele sale au curs rauri de sange si de aici s-au nascut legendele ce aveau sa depaseasca renumele personajului.
De ce Castelul Bran a fost numit “Castelul lui Dracula” este un mister de vreme ce nu exista nici un fel de atestare istorica ce ar putea face legatura dintre personaj si castel. Singura explicatie ar fi aceea ca descrierea din romanul lui Stoker seamana cu castelul Bran. Istoria insa consemneaza faptul ca in 1462, oastea regelui Ungariei, Matei Corvinul, l-a prins pe Vlad Tepes in apropierea cetatii de la Podul Dambovitei si l-a inchis timp de doua luni la Castelul Bran , dupa care l-a mutat in Cetatea Visegrad.  Folcloristii sustin de asemenea faptul ca in satele din jurul Branului exista credinta ca au existat odinioara oameni in viata , numiti strigoi, care ziua se purtau normal, iar noaptea, sufletele lor bantuiau prin sat si chinuiau oamenii in somn.  Puterea lor disparea o data cu cantecul cocosilor in zori. Dar scriitorului irlandez se pare ca ii datoram mult mai mult. Cand acesta a creionat personalitatea personajului sau, el  s-ar fi inspirat din consemnarile cronicarilor care il descriau pe Tepes ca un domnitor crud, un tiran sangeros, iar de aici pana la credintele populare stravechi despre vampiri si strigoi nu a mai fost decat un pas. In povestile noastre, vampirii sunt descrisi ca fiind oameni morti, blestemati in timpul vietii sa nu-si gaseasca odihna vesnica si sortiti sa paraseasca noaptea mormantul pentru a rataci printre cei vii. Ei nu isi pot potoli foamea si setea decat band sangele cald al celor vii. Desi Stoker s-a inspirat din personalitatea crunta a printului valah, el l-a transformat intr-un personaj fermecator , fapt care il ajuta sa isi ascunda indentiile si faptele, posesor al unei forte  fizice de exceptie si cu o rezistenta iesita din comun la formele clasice de atac. Trebuie recunoscut faptul ca, daca Stoker nu ar fi scris romanul sau, Vlad Tepes ar fi ramas necunoscut in afara granitelor tarii. In conditiile de fata, acesta detine performanta de a fi cel mai cunoscut roman in lumea intreaga.  Romanii inca povestesc legenda potrivit careia in timpul domniei lui orice sarac putea bea apa de la fantana dintr-un pocal de aur fara ca cineva sa indrazneasca sa il fure. V-as provoca la o astfel de incercare si astazi. Intrebarea este cine renunta de buna voie la pocalul de aur???

Biografie:
http://biografii.famouswhy.ro/vlad_tepes/
Neaghu Djuvara-De la Vlad Tepes la Dracula Vampirul, Editura Humanitas;
Rafu Florescu-The Life and Times of the Historical Dracula;
Stefan Andreescu-Vlad Tepes(Dracula). Intre legenda si adevar storic;
http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/domnitorul-vlad-epe-subiect-al-manipul-rii-500-ani
http://en.wikipedia.org/wiki/Vlad_the_Impaler
http://www.snagov.ro/ro/Vlad-Tepes-Dracula-Snagov-677.htm